SCORECARD

Prim-Ministrul și Guvernul Republicii Moldova și-au asumat angajamentul de a îmbunătăți viețile cetățenilor acestei țări. Anterior, Cancelaria de Stat monitoriza în mod prioritar modul în care instituțiile publice implementau acțiunile din programul de guvernare, prin elaborare de noi legi sau strategii. Această abordare nu a fost suficientă. Atît Prim-Ministrul cît și Guvernul au nevoie de date, informații despre cum aceste legi sau strategii au impact asupra vieții cetățenilor, sau a mediului de afaceri, și dacă aceste schimbări se resimt cu adevărat. Aceasta este natura informației pe care o generează Scorecardul dat. Guvernul vrea să comunice într-un mod transparent despre rezultate propriilor cetățeni prin intermediul acestei platforme și o va actualiza cu regularitate.

Adițional la publicarea Scorecardului pe această pagină web, instrumentul dat este actual și pentru procesele interne de monitorizare a implementării reformelor. Trimestrial, instutuțiile publice expediază datele Cancelariei de Stat.  Progresul pe rezultatele indicatorilor este inițial discutat cu echipa/staff-ul tehnic din Ministere, iar ulterior este convocată o ședință prezidată de către Prim Ministru la care participă șefii instituțiilor relevante/vizate de Scorecard.  Acolo unde progresul este unul pozitiv acesta este este apreciat/recunoscut. Acolo unde progresul rămîne sub nivelul așteptat, se discută pașii care trebuie să fie întreprinși pentru ca lucrurile să se îmbunătățească (inclusiv într-un timp rapid/rezonabil).

Sînt trei domenii cheie care sînt monitorizate la moment, selectate împreună cu Cancelaria de Stat, reprezentanți ai societății civile, comunitatea partenerilor de dezvoltare, echipa Băncii Mondiale.  Atît aceste domenii cît și indicatorii identificați pentru fiecare domeniu au fost aprobați printr-o Notă de către Cancelaria de Stat la finele 2016, iar  în 2018 o Hotărîre de Guvern urmează să fie aprobată. Cele trei domenii cheie țin de: mediul de afaceri, asistența socială și pensiile, și Reforma Administrației Publice. Fiecare domeniu conține sub-domenii specifice care țin de anumite reforme în curs de implementare. De exemplu, setul de reforme din domeniul mediului de afaceri conțin indicatori ca obținerea actelor permisive, plata impozitelor, importuri și exporturi, inspecțiile/controalele de stat.  

După ce selectarea domeniilor de reformă a fost completată, sarcina de a identifica indicatorii relevanți a revenit Grupurilor de Lucru, stabilite pentru fiecare domeniu. Ca parte a acestor grupuri de lucru se regăsesc reprezentanți din cadrul Autorităților Publice Centrale. Membrii Grupurilor de lucru au selectat inițial sub-domenii în baza unui șir de obiective, și au prioritizat în jur de 15 indicatori pentru fiecare domeniu. Aceasta înseamnă că indicatorii nu acoperă o reformă sau alta într-un mod comprehensiv, așa cum se întîmplă într-un plan strategic a unui minister de exemplu, însă indicatorii sînt selectați pe criterii de prioritizare. Aceasta presupune printre altele, relevanța obiectivelor reformei date, relevanța din perspectiva cetățenilor, indicatori pe care Ministerele deja colectează datele și le raportează, disponibilitatea datelor și frecvența acestora, altele.  Așadar, din acest punct de vedere, Scorecardul este selectiv ca și scop, pentru a putea oferi Guvernului cele mai relevante date/informații, și pentru a evita crearea unei poveri administrative asupra instituțiilor publice.

Scorul reprezintă nivelul general de progres a reformelor pe un domeniu sau altul. De exemplu, dacă scorul este 77%, aceasta însemnă că performanța generală în atingerea obiectivelor reformelor este de 77%.  Ce înseamnă asta? Să zicem că Guvernul dorește să ușureze plata impozitelor atît pentru cetățeni cît și pentru agenții economici. Și dorește să realizeze acest lucru fie prin modificări relevante la cadrul normativ, sau prin crearea unui sistem IT prin intermediul căruia plătitorii de impozite să poată face achitarea online, sau prin realizarea unei campanii de informare pentru a oferi informații și de a spori numărul de utilizatori ai platformei IT, etc. Guvernul definește cum arată realizarea sau atingerea obiectivelor reformelor, de exemplu, de a spori ponderea declarațiilor depuse online cu 70% sau de a reduce timpul pentru plătitorii de impozite pînă la 165 de ore anual pînă în 2021. Astfel, scorul poate fi conceput ca un index, care adună împreună progresul înregistrat pe toți indicatorii, exprimați prin distanța lor de la țintă. Toți indicatorii au greutate egală în calcularea scorului.

Datele vin atît din cadrul instituțiilor publice cum ar fi Biroul Național de Statistică, Ministere și agenții, precum și din barometre de opinie publică naționale sau internaționale (Barometrul de Opinie Publică sau Mediul de Afaceri al Băncii Mondiale), și index-uri precum cel al Băncii Mondiale pe Guvernare (World Bank Governance Indicators).

Este actualizat cel puțin trimestrial. Datele pentru aproximativ jumătate din indicatori se colectează trimestrial, în rest indicatorii sînt anuali.

Actualizarea Scorecardului și reviziuirile periodice sînt realizate de o echipă dedicată în cadrul Cancelariei de Stat.  În timp ce Cancelariei de Stat este responsabilă de produsul final pe care îl primește Prim-Ministru și o publică pe pagina web, conținutul acestui produs este un efort comun a experților din Ministere, agenții, organizații non-guvernamentale, partenerii de dezvoltare, care oferă atît date cît și expertiză pe diverse soluții tehnice cu scopul de a îmbunătăți rezultatele.  Responsabilitatea finală pentru rezultate aparține Guvernului.

Pentru comparabilitatea semnificativă a datelor, este bine de a păstra aceeași indicatori pentru mai mult timp. Totodată, însă, Scorecardul trebuie să fie relevant și ancorat în cheia reformelor prioritare și actuale, în conformitate cu obiectivele pe care le urmărește Guvernul.  Astfel, atunci cînd documentele de strategii sînt actualizate, așa trebuie să se întîmple și cu Scorecardul. Hotărîrea de Guvern pe monitorizarea reformelor prioritare prin intermediul Scorecardului definește clar cum și cu ce frecvență schimbările pot fi realizate.

Organizațiile non-guvernamentale au fost invitate să participe activ în cadrul Grupurilor de Lucru și o parte dintre reprezentanții acestora au participat în procesul de selectare/identificare a indicatorilor precum și în cadrul revizuirilor trimestriale a datelor. În conformitate cu metodologia Scorecard, ONG-urile pot comenta și solicita revizuirea datelor, dacă acest lucru este necesar. Actualizări semnificative a conținutului Scorecardului trebuie să fie validat împreună cu reprezentanții ONG-urilor parte a Grupurilor de Lucru. Banca Mondială a oferit suport tehnic în elaborarea Scorecardului cu suportul generos al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii, din cadrul Fondului Britanic pentru Buna Guvernare.